metode

Blackout poetry – poezie vizuală

 

Discuțiile despre credință, tăgadă, lumină, cunoaștere și specii de ciuperci înglobate de poeziile moderniste studiate în clasa a douăsprezecea pot deveni ușor copleșitoare – mai ales în ritmul alert al semestrului ăstuia de 15 săptămâni.

Așa că, uitându-mă în grădina anglofonilor (unde în altă parte?), am găsit o modalitate interactivă de a preda, înțelege și asimila modernismul – blackout poetry (câteodată erasure sau found poetry), o activitate pe care aș degrada-o dacă aș încerca o traducere imperfectă, dar în română i-aș spune totuși poezie reîncadrată sau, simplu, poezie vizuală.

Ideea de la care pleacă aceste tip de activitate este următoarea – poetul se folosește de un document, de obicei reviste, ziare sau cărți, și elimină prin folosirea unui marker negru (de unde și numele de blackout) majoritatea frazelor din text, lăsând vizibile numai cuvintele care exprimă poezia lui, relevând o operă literară cu totul nouă născută din una existentă. Imaginea uimitoare a noii scrieri se îmbină cu cu textul și formează împreună un soi de poezie vizuală.

Eliminarea surplusului de informații mi se pare că este punctul forte al activității, mai ales pentru elevii care, poate, nu au înclinații literare evidente – este mai puțin intimidant să te joci cu lexemele și să alegi limbajul, tonul, tema și imagistica decât să le creezi tu.

Crearea unei poezii se face în câțiva pași simpli:

  1. Alegeți câte o pagină diferită cu text și, eventual, imagini, pentru elevii voștri (eu am folosit o ediție de acum câțiva ani a revistei Historia, dar puteți utiliza cărți vechi, ziare, articole printate… Orice vă trece prin minte). Paginile diferite vor asigura unicitatea poeziilor copiilor.
  2. Rugați-vă elevii să citească în diagonală textul și să țină minte cuvintele-cheie sau cuvintele care le atrag atenția și în jurul cărora se poate construi un text plin de semnificații.
  3. În continuare, elevii vor citi cu atenție textul integral și vor marca, mai întâi cu un creion, cuvintele care se leagă de cuvintele-cheie selectate la pasul anterior și pe cele care, pur și simplu, rezonează cu ei și cu tema aleasă. De preferat este să nu încercuiască mai mult de 3 cuvinte pe rând. Foarte important este ca textul să fie citit de la stânga la dreapta și de sus în jos, ca orice alt text standard, pentru ca perspectiva cititorului să fie aceeași cu a scriitorului.
  4. Elevii vor citi prima schiță a textului (cuvintele încercuite cu creionul) și, dacă simt nevoia, vor adăuga sau elimina alte structuri astfel încât textul să aibă sens și să le reprezinte foarte bine tema aleasă.
  5. După acest pas important, elevii pot începe să coloreze cu markerul/cariocile restul paginii, să conecteze cuvintele în ce modalități doresc, să folosească diverse culori, să modifice și imaginile de pe pagină – au libertate totală la acest pas. Cu cât mai creativ și mai lipsit de îngrădiri, cu atât mai bine.
  6. Încurajați-i să împărtășească textele cu restul colegilor! Eu le-am expus pe panoul din spatele clasei și le voi ține acolo… Până la următoarea rundă. 🙂

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *