Lecturi de vacanță pentru clasa a XI-a

Oricât de multă vacanță ar exista pe astă lume, de citit nu îi pot scăpa pe copiii mei (o clasă de a XII-a – pe care îi las să își trăiască vacanța cu ce texte vor ei – și cinci clase cucuiete de a XI-a – va fi un an lung și greu de Lăpușneni și de Otilii…).

Anul trecut, lista de lecturi pentru vacanță a fost cea mai rigidă, pentru că a X-a a fost… Puțin horror din punctul ăsta de vedere. Totuși, de-a lungul anului am reușit să mai introduc câte un text non-bac pe ici-colo, având mare succes următoarele:

  • Blecher cu ale lui Inimi cicatrizate (de ce nu e omul ăsta în programa de bacalaureat nu voi înțelege niciodată),
  • Eliade cu ai lui Huligani (…idem),
  • Țîbuleac și a ei Grădină de sticlă,
  • Kafka și al lui Proces, 
  • Wells și al lui Om invizibil,
  • Saramago și al lui Eseu despre orbire,
  • Kang și a ei Disecție,
  • Murakami și al lui Kafka pe malul mării.

Pentru această vară, am gândit o listă de lecturi în trei părți – non-ficțiune, ficțiune mondială și ficțiune autohtonă. Le-am gradat în acest mod voit – să ne detașăm un pic de ceea ce înseamnă “materie obligatorie” și să ne întoarcem privirea și către cărți de dezvoltare personală sau literatură străină de referință, canonică (avem antrenament suficient cu texte jucăușe și/sau contemporane, așa că a cam venit timpul să ne batem puțin capul și cu Dostoievski sau Shakespeare).

Ca modalitate de verificare a lecturii și, de asemenea, ca modalitate de evaluare, am gândit următoarea temă:

  1. Alege două cărți din lista de texte non-ficționale și răspunde următoarelor întrebări: cine este emițătorul?; cine este receptorul?; care este subiectul textului?; care este scopul textului?; de ce este textul relevant pentru contextul socio-istoric actual?
  2. Alegecâte doi autori din listele de texte străine și autohtone. Selectează, apoi, câte un citat din fiecare operă care ți se pare că are aplicabilitate și în zilele noastre. Pentru fiecare citat ales, explică în câte un paragraf de 150 de cuvinte modul în care ideea prezentată are însemnătate în societatea contemporană și susține-ți argumentarea cu exemple grăitoare.
  3. Caută și alege o imagine (poster, afiș, desen dintr-o carte, screenshot dintr-un film, benzi desenate, statistică, pictură etc.) cu un impact puternic prin mesajul pe care îl transmite. Realizează un document care să conțină imaginea și o analiză a acesteia, explicând în 100 de cuvinte mesajul și felul în care este transmis acesta (metaforă, analogie, aluzie, definiție etc.).

Documentul PDF îl puteți găsi dând click aici sau mai jos în format PNG.

Sprijină excelența în educație! – World Scholar’s Cup

Salut! Dacă ai ajuns pe această pagină, înseamnă că tocmai ai savurat o cafea bună și că ești gata să faci o faptă bună prin susținerea excelenței în educație. 🙂

În această primăvară, patru echipe a câte trei elevi ale Liceului Internațional de Informatică București s-au calificat la etapa globală a concursului internațional World Scholar’s Cup care va avea loc in Haga si sunt nevoiți să își finanțeze singuri participarea la acest concurs de prestigiu.

Este a doua participare la acest concurs a echipei Liceului, iar despre experiența și rezultatele de anul trecut puteți citi aici.

De ce suntem aici?

Costurile totale de participare pentru delegația noastră (taxa, transportul și cazarea pentru 6 nopți) ajung în jurul sumei de 17000 de dolari.

Puteți sa ne sprijniți prin trimiterea sumei dorite direct în următorul cont: RO41RNCB0702137440480001 – Stan Maria sau în contul de PayPal – stan.maria@ichb.ro

Dumneavoastră îi puteți ajuta să își îndeplinească visul de a ajunge la Haga, la proba globală, și de a pune, încă o dată, România pe harta competițiilor internaționale.

Dacă doriți orice fel de dialog despre noi sau despre această competiție, mă puteți contacta în următoarele moduri:

Cum am ajuns aici? 

Calificarea la această rundă a concursului a fost posibilă prin participarea la o fază premergătoare. Astfel, etapa locală a avut loc în București, în aprilie, unde cei 12 elevi au obtinut nu mai putin de 9 trofee, 25 de medalii de aur si 20 de medalii de argint.

Ce spun copiii

În ultimele câteva luni, precum o echipă eficientă, am învățat în mod constant pentru concurs, zbătându-ne în același timp să găsim persoane care să ne sprijine financiar în călătoria noastră.

Dorința noastră este să arătam potențialul unor elevi români într-un cadru internațional și de a aduce numeroase premii înapoi acasă, dar nu vom putea face asta fară sprijinul unor oameni binevoitori care să creadă în forța generației tinere și doresc să ne sustină. Toți elevii participanți sunt tineri, ambițioși, unici în felul lor și pasionați de ceea ce fac.

Acesta este o rugăminte care vine de la 12 oameni care pot performa în afara ideii tradiționale de concurs și care au arătat deja că sunt mai mult decât capabili să obțină rezultate. Scopul nostru este de a ne reprezenta țara în afară și de a ne face un nume într-o comunitate de viitori lideri internaționali.

– Ana și Andrei, participanți la Turneul Campionilor de la Universitatea Yale, 2018

Îi puteți asculta pe trei dintre cei doisprezece elevi descriindu-și experiența World Scholar’s Cup aici:

Ce este World Scholar’s Cup

World Scholar’s Cup este un concurs internațional cu o tradiție de unsprezece ani, ce a început ca un concurs regional în Coreea de Sud, pentru ca în prezent să aibă loc în peste 70 de țări la nivel mondial. Ideea din spatele acestui concurs este de a crea o competiție diferită de ideea “tradițională” de concurs – o celebrare a bucuriei de a învăța, o oportunitate care  ne motiveaza nu  doar să ne demonstram competențele deja existente, dar să ne descoperim unele noi unele noi.

În acest an, tema concursului este A world on the margins (O lume a marginilor) și abordează 6 domenii cu o vastă bibliografie – istorii neglijate, artă, literatură, știința tehonologiei, studii sociale și mistere nerezolvate. Studiind toate aceste domenii, elevii au susținut patru probe în urma cărora au obținut punctaje bune atât la nivel individual, cât și de echipă:

  • Scrierea unui eseu pe o temă la alegere în funcție de domeniul de studiu preferat;
  • Un test-grilă de 120 de întrebări care a abordat toate domeniile de studiu;
  • O serie de trei dezbateri;
  • Cupa Școlarilor.

Vă mulțumim!

Și despre asta ar trebui să fie școala – empatie

De-a lungul anilor, am auzit, în diverse contexte, că una dintre calitățile unui bun profesor este empatia. Să dărâmi bariera dintre elevul din fața ta și tine și să îi înțelegi motivațiile și credințele din propria lui perspectivă. Sună greu… Ei bine, pentru că este greu.

Există momente în care și răbdarea, și bateriile, și forța de a te uita în ochii copilului din fața ta ajung la capăt. Și pentru că am vrut să înțeleg mai bine lucrul ăsta, să îmi caut resursele necesare pentru a termina un an școlar plin și nebun așa cum l-am început – energică și optimistă -, am luat parte la acest eveniment. Speakerii au fost din diverse domenii – educație, comunități și business -, așa că, în mod inevitabil, am adaptat viziunea lor la viziunea și la nevoile mele. Vă voiprezenta 3 idei pe care le-am “furat” și pe care mă voi strădui să le implementez la clasă din toamnă.

 

1. Empatia se învață

Există o linie fină între simpatie și empatie, între I feel for you și I feel with you. A fi empatic nu înseamnă a căuta soluții pentru celălalt, a arăta milă sau a-l consola, ci a-i îndeplini nevoia de a fi auzit, de a fi sincer în ascultare și de a arăta recunoștință pentru încrederea arătată.

În cadrul Teoriei U, Otto Scharmer definește acest concept ca pe o călătorie numită Presencing – sensing + presence, care urmărește următorul traseu – se coboară de-a lungul unei laturi a literei U (ne conectăm cu lumea exterioară) pentru a ajunge în centrul acesteia (ne conectăm cu lumea care izvorăște dinăuntru – un hotar care ne obligă să renunțăm la prejudecăți, la setul de cunoștințe pe care îl avem, la Ego), apoi urcăm pe cealaltă latură a literei (ne conectăm cu noua lume, cu noile perspective, cu noul Eu). Toată această călătorie conduce către o sursă mai adâncă a cunoașterii – pentru că cele două euri (Egoul și Eul) se întâlnesc la capătul literei U și încep să rezoneze unul cu celălalt.

Scharmer spune că, odată ce un grup trece de această graniță, el va începe să funcționeze la cote înalte de energie și va putea prevedea posibilitățile viitoare. Cu alte cuvinte, a te mișca în josul literei U înseamnă să te deschizi și să faci față rezistenței gândurilor, emoțiilor și voinței tale; a te mișca înapoi către suprafață înseamnă a reintegra inteligența capului, a inimii și a mâinii în contextul aplicării practice. Din toamnă, integrăm Teoria U în orele de dirigenție.

2. Metafora Pătratului și a Cubului – rolul experienței afective în cunoaștere

Flatland este o nuvelă despre o lume bidimensională, în care oamenii sunt fie drepte, fie diverse tipuri de poligoane. Pe scurt, viața personajului principal, Pătratul, se schimbă atunci când Sfera îi arată o lume tridimensională. Deși inițial, Pătratului i se par stupide conceptele de sus și jos, Sfera știe că nu argumentele logice îl vor convinge pe amicul bidimensional, ci experiența afectivă a celei de-a treia dimensiuni.

Pătratul trece printr-o serie de trăiri în fața noilor descoperiri – de la paralizie în fața dovezilor, la negație, apoi la luptă și teamă, iar, în final, la acceptare. Pătratul se transformă în Cub.

3. Valorile ca factori de decizie

Spuneam acum vreo câteva articole că mi-aș dori ca ora mea să fie un soi de spațiu sigur pentru elevii mei, în care nu nota, ci procesul învățării contează. Trăim într-o cultură care valorizează atât de mult notele încât până și eu mai uit din când în când că la finalul zilei rămânem cu senzații, experiențe și, poate, câte o cărămidă pentru inteligențele noastre – cognitivă și emoțională.

De aceea, modelul Barrett  a fost pentru mine o adevărată revelație.

Valorile pot fi pozitive sau limitative (provenite din frică). Spre exemplu, sinceritatea, încrederea și responsabilitatea sunt valori pozitive, în timp ce vina, răzbunarea și manipularea sunt potențial limitative, sau valori provenite din frică. Stăpânirea de sine implică eliminarea sau depășirea credințelor limitative. Când credințele sau comportamentele noastre sunt dezaliniate cu ceea ce e cu adevărat important pentru noi – valorile noastre, dispare autenticitatea.

Modelul Barrett se concentrează în jurul mai multor niveluri bazate pe nevoi specifice (vezi în diagrama de sus). Evoluția și creșterea unei persoane se vor realiza în funcție de capacitatea ei de a-și satisface aceste nevoi. În ceea ce mă privește, m-a surprins plăcut să văd că 4 din cele 10 valori ale mele se află la nivelul 4, acolo unde se află tranziția, curajul și transformarea. Puteți găsi testul și în limba română aici, un instrument didactic grăitor și modern.

În loc de concluzie…

Observ în modelele prezentate tendința de a creiona dezvoltarea empatiei (despre care nu știu cât apare în programa școlară) ca pe o evoluție graduală, un soi de îndeplinire a probelor până la destinația finală – desăvârșirea inteligenței emoționale.

(Și) Despre asta ar trebui să fie școala. Să avem urechile ciulite atunci când în fața noastră simțim o vibrație nedeslușită – nevoia de a fi auzit.