extracurricular

Potențialul didactic al conferințelor MUN

De un an și jumătate, adică de când am început să frecventez alături de copiii mei  concursuri ce implică pălăvrăgeala :), am întâlnit diverse formate, dar nu am participat la un MUN până recent, deși acest tip de conferință câștigă din ce în ce mai multă popularitate în rândul tinerilor liceeni.

MUN-ul este o simulare a unei conferințe ONU în care, prin intermediul jocului de rol, elevii se confruntă cu situații-limită, făcând cunoștință cu relațiile internaționale și diplomația. Scopul acesteia este de a propune soluții pentru probleme lumii reale prin cooperare și socializare. Fiecare elev reprezintă delegatul unei țări în diverse comitete (de la Human Rights și Disarmament la Environment și Historical) și participă la activități similare celor efectuate de diplomați, precum:

– elaborarea de rezoluții pentru subiectul pus în dezbatere;
– cercetare;
– susținerea discursurilor;
– dezbatere;
– negociere;
– propunerea de soluții;
– votarea rezoluțiilor.

Ar fi multe de explicat, recomand acest website, deși recunosc că cea mai mare parte a cunoașterii acestui tip de conferință a avut loc trăind-o pe viu.

Scopul acestei postări nu este totuși de a descrie o conferință de tip MUN, ci de a prezenta potențialul ei didactic.

1. A conștientiza problemele lumii reale

Deși există probabilitatea ca unele concepte să apară în diverse programe de liceu sau ca profesorii care predau materii ce vizează dezvoltarea gândirii critice să modeleze conținuturile învățării astfel încât să se realizeze o fuziune între programă și cunoaștere empirică, trebuie să recunoaștem că prea rar se trece dincolo de materia din manual. MUN-ul reprezintă o alternativă non-formală ce propune dezbaterea unor subiecte sensibile care afectează lumea la nivel global – de exemplu, în acest an, la MilanMun discuțiile s-au legat cel mai mult de siguranța pe internet.

2. A căuta soluții

Un individ responsabil trebuie să știe a discerne binele de rău și a lua deciziile corecte în diverse contexte nu doar spre binele propriu, ci la nivel de comunitate. De asemenea, faptul că fiecare elev reprezintă o țară, cu ale ei convingeri și credințe, îl poate obliga să gândească dintr-o perspectivă care nu se aliniază cu valorile sale – fără doar și poate cea mai eficientă metodă de a găsi soluții.

3. A deveni autonom în învățare

Spre deosebire de alte tipuri de activități de învățare (fie ele formale sau nonformale), MUN-ul îl pune în centru pe elev care devine organizator, intermediar, participant. Profesorul este omul din umbră, un Advisor, care coordonează echipa și oferă sfaturi, dar care îi îndrumă pe elevi să fie cât mai independenți în construirea perspectivei și a discursurilor. Și nu știu ce credeți voi, dar în momentul în care văd sute de copii de 15-17 ani îmbrăcați care își iau în serios rolul de diplomați, într-o engleză ireproșabilă și cu excelente calități de oratori… Parcă mă simt în siguranță pentru anii ce vor veni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *