Uncategorized

Project-based learning la orele de limba și literatura română

V-ați gândit vreodată cum ar arăta contul de Instagram al lui Mihai Eminescu? Sau cum ar suna o analiză literară a melodiei lui Vlad Dobrescu, Deliric și DOC, Globul de cristal? Cum ar fi transpus universul țigăncilor lui Eliade în Bucureștiul contemporan sau cum este văzută școala românească din perspectiva unui elev de liceu care a emigrat în Canada?

Voi fi sinceră – eu nu am știut că există astfel de întrebări până în momentul în care elevii mei le-au formulat. Așa că au reușit să le găsească răspunsurile… Singuri.

În liceul în care predau, există o regulă pentru copiii de clasele a IX-a și a X-a: una dintre notele de pe primul semestru de la o materie la alegere (așadar, un subiect care îi pasionează sau pe care vor, pur și simplu, să-l aprofundeze) este reprezentată de un proiect individual. Copiii trebuie să facă proiectul, un eseu de 2-3 pagini în care să motiveze alegerea temei și un filmuleț de prezentare de câteva minute.

Eh… Nimic nou. Proiectele există dintotdeauna ca metodă de evaluare alternativă, nu-i așa?

De acord. Există, totuși, diferențe subtile între un proiect și învățare bazată pe proiect și acestea pot apărea la următoarele nivele:

  • relevanță – proiectele nu au mereu relevanță și pot fi pur teoretice; PBL-ul este, prin definiție, relevant pentru viața elevilor și presupune cercetare dincolo de porțile școlii;
  • implicarea profesorului – proiectul poate fi realizat fără ghidarea profesorului; PBL-ul o conține, obligatoriu!
  • scop – proiectul este închis (are, în general, o finalitate a învățării la nivelul întregii clase); PBL-ul este deschis (elevii aleg finalitatea învățării și calea care determină rezultatul final, în funcție de nevoile proprii);
  • învățarea – realizarea proiectelor se întâmplă, de obicei, după ce învățarea a avut loc; PBL-ul reprezintă actul în sine al învățării;
  • tehnologia – în proiecte, elevii sunt ghidați către un instrument digital; în PBL, elevii își aleg tehnologiile și instrumentele necesare propriilor nevoi;
  • prezentare – proiectele sunt, de multe ori, predate profesorului; PBL-ul este prezentat oral.

Am citit câte ceva despre ideea de PBL în momentul în care am început să predau și cel mai mult mi-a surâs ideea de relevanță. Am urmărit, printr-un PBL la limba și literatura română, Boema familiei materiilor noastre, ca elevii să se regăsească în proiect, să își dezvolte competențe diverse și să își manifeste creativitatea. Nu am vrut, totuși, să îi scot din căsuțele de mesagerie actuale și să îi transport în scrisorile anilor 1800, așa că am creat pentru ei următoarele teme (care au prins de minune și anul trecut, și anul acesta):

1. Cum ar arăta Instagram-ul unui scriitor?

2. Realizează un scurt metraj în care să prezinți o interpretare modernă a unui text narativ.

3. Realizează analiza literară a trei melodii preferate.

4. Alege-ți o temă de actualitate și realizează un articol de tip storytelling.

5. Realizează o antologie cu poeziile tale preferate cărora le vei adăuga scurte comentarii (motivația alegerii lor) și alte modalități de expresie (fotografic, muzical etc.).

6. Realizează o antologie cu fragmente din romanele tale preferate cărora le vei adăuga scurte comentarii (motivația alegerii lor) și alte modalități de expresie (fotografic, muzical etc.).

7. ATUNCI și ACUM – cum arăta Bucureștiul în perioada dintre Marile Războaie și ce e diferit acum?

8. Rescrie, la alegere, un text pe care l-ai studiat în gimnaziu și pe care îl vei adapta tehnologiei zilelor noastre.

9. Realizează o cercetare lingvistică (de exemplu, efectul adoptării limbii engleze în limbajul cotidian).

10. Realizează o cercetare pentru a determina gusturile în materie de lectură ale colegilor.

11. Dacă știi să cânți la un instrument, creează câteva melodii proprii pentru poezii la alegere.

12. Realizează un board game cu personaje literare.

13. Realizează o scurtă revistă cu recenzii pentru 7 – 10 dintre filmele tale preferate.

Cred, sincer, că literatura abordată bine își poate depăși epoca, filtrată de sita gândirii elevului și adusă în prezent pentru a deveni relevantă. Încovoiați de programa stufoasă, de “textele pentru bac” și de alergătura pentru note, trebuie, totuși, să ne amintim un lucru – că dincolo de conținut, există competențe (un cuvânt pe care îl voi repeta, probabil, în fiecare articol pe care îl voi scrie), vitale în dezvoltarea unui copil și că învățarea trebuie să fie una cu sens.

Așa că poate ar trebui să ne întrebăm mai des și să le dăm mai multă libertate pentru a înțelege… Cum arată limba și literatura română prin ochii elevilor noștri?

2 Comments

Lasă un răspuns la Maria Stan Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *