gânduri

Cu alineat și literă mare – Educație

Sunt o optimistă incurabilă, din păcate… Sau din fericire.

Ideea profei de română s-a născut acum mult timp în mintea mea, dar am ezitat de fiecare dată să scriu – nu am idee de ce. În ultimele câteva luni am avut parte de atâtea experiențe care m-au modelat, m-au transformat, atâtea rădăcini care s-au extins înlăuntru-mi și care au format un preaplin de sentimente contradictorii încât am simțit că trebuie, cumva, să le exprim.

Circulă tot soiul de știri în social media în momentul de față – știri care împovărează, care sunt copleșitoare pentru umerii tuturor actanților din mediul educațional. Pare că profesorii sunt cei mai afectați și blamată este autoritatea – fie pentru lipsa de reacție, fie pentru îngreunarea desfășurării firești a actului educațional. Nu vreau ca articolul de față să sune a manifest (este orice altceva în afară de asta), ci doar a constatare tristă a nivelului de credibilitate pe care educația îl mai are în rândul nostru – statutul profesorilor români este pe ultimul loc în Europa și doar 42,6% dintre respondenți au încredere în sistemul educațional românesc.

Totuși, în ciuda acestor realități, cele mai bune lucruri care mi s-au întâmplat în ultimul an și jumătate (adică de când predau) au avut loc în matca bolnavului nostru Uriaș anonim numit “sistem”. “Sistem” în care există mulți oameni buni și profesioniști. Când vorbesc despre sentimente contradictorii nu mă refer, neapărat, la o relație de dragoste versus ură față de educația autohtonă, ci la relația fructuoasă dintre așteptări și realitate – pentru că mi-au fost de atâtea ori dărâmate prejudecățile față de amorțeala noastră caracteristică. Nu vreau sub nicio formă să bag gunoiul sub preș, dar nici să acoperim orice rază de soare nu este sănătos pentru binele colectiv. Tot răul spre bine.

Voi încerca să postez cât mai des și cât mai divers – de la cursuri și conferințe pe care le mai frecventez, până la ce mai citesc și, cel mai important, la activitățile pe care le desfășor alături de minunații mei copii.

Să ne citim cu bine! 🙂

One Comment

Lasă un răspuns la Alex Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *